Ne pare rau, vizionarea acestei pagini nu este posibila in Internet Explorer 6, 7.
Pentru a explora continutul citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Pentru a beneficia de experienta completa a sitului citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Continua pe Citynews.ro
×
inchide
Go to TOP
Sâmbătă, 29 Sep. 2012, 11:46
9
7170

Jaf fără precedent pe domeniul forestier al Clujului

După ce-au ras munții din jur, la Mărișel, Poiana Horii, la Iara, la Măguri Răcătău, Izvorul Crișului sau Someșu Rece, tăietorii de păduri s-au lăsat mai în jos, spre satele de lângă Cluj. Anul acesta au ras pur și simplu dealurile din Florești, Ciurila, Săliște sau Gilău.Numai în Floreşti, potrivit reprezentanților Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Cluj (ITRSV), au fost înregistrate pagube în valoare de aproximativ 470.000 de lei şi au dispărut aproape 4.000 de metri cubi de lemn.

jaf fara precedent pe domeniul forestier al clujului
Video 2: 
Video 3: 
Video 4: 

Situaţia a ajuns la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj, însă nu se cunoaşte proprietarul terenului de pe care au fost tăiaţi copacii, întrucât s-au făcut mai multe transferuri de proprietate de-a lungul timpului. La Dealu Corbului, Ciurila, au fost tăiaţi arborii de pe o suprafaţă de peste 53 de hectare şi s-au furat 7.338 de metri cubi de material lemnos, în valoare totală de 13. 366 de lei. Tot la Ciurila, în zona Pădurea Şes, au fost înregistrate 40.817 cioate şi un prejudiciu de peste 1.380.000 de lei. Inspectorii ITRSV spun că în aceste zone au intervenit şi au stopat furturile, însă pentru zona Pădurea Şes, de exemplu, a fost deja prea târziu. Acolo întreaga suprafaţă a fost despădurită, în urma hoţilor rămânând doar cioatele şi resturile de materiale lemnoase considerate neprofitabile. Bănuiala oamenilor care asistă la dezastru este că, în multe cazuri, hoţii acţionează mână în mână cu autorităţile. Suspiciunea nu este infirmată de cei în cauză, însă se cunosc foarte puţine situaţii în care au fost şi oameni pedepsiţi pentru aşa ceva.

„Sunt de acord că există suspiciuni şi nici noi nu putem să contrazicem faptul că e greu de crezut că zeci de hectare de pădure dispar fără ca cineva să vadă. Dar asta nu e de competenţa noastră, până nu se aduc dovezi nu poate fi incriminat nimeni”, recunoaşte şeful ITRSV Cluj, Şteţco Istrate.

Localnicii din Florești văd zilnic căruţe încărcate cu lemne care trec chiar prin faţa Poliţiei şi a Primăriei, fără să fie verificate sau sancţionate. „În fiecare zi trec câte cinci-şase căruţe, chiar pe Eroilor, unde e sediul Poliţiei şi nu am văzut să-i ia nimeni la întrebări. De obicei sunt ţigani, probabil că taie lemne de foc şi le vând mai departe, din asta trăiesc”, spune Ramona Budai, localnică din Floreşti.

Oamenii văd cu ochiul liber cum dispar copacii din pădurile din apropiere şi se îngrozesc la gândul că în câţiva ani dealurile din jur vor fi complet goale. „În partea sudică a zonei cu cartierul Terra acest fenomen a luat amploare într-un mod sălbatic de-a dreptul. Aici s-a tăiat 95% din pădurea de pe culmea dealului, anul trecut. Anul acesta se pare că defrişarea se extinde spre sud. Mergând prin pădure, am remarcat că se fură doar trunchiul copacilor, restul crengilor zăcând la pământ, chiar dacă aveau şi ele o grosime considerabilă. Se vede că dacă ai de unde alege, nu te mai complici cu mărunţişuri”, sesizează un alt localnic.
 
Preotul din Ciurila este supărat pe toți, pe sat. Pleacă dintre ei furios, se mută. „Le-am spus, potoliți-vă că voi veți trage greul, vin munții pe voi, sunteți orbi? Cu cine să vorbești, credeți că te aude careva? Au golit piscurile, la Dealul Corbului faci plajă! N-au spaimă de nimeni! Ați văzut ușile cu lacăte la poliție, au program de opt ore pe zi, cine credeți că fură în timpul programului? Care pădurar, că nu avem așa ceva! Oamenii și-au luat pădurile dar n-au bani pentru pază. Care și-au luat... Niște nenorociri, toate se țin lanț, așa vine Apocalipsa!”.

Umblăm pe ulița pustie. În curți, câțiva copii, o bătrână. Mai sus, la ultima casă două căruțe în curte și trei tineri în ogradă. Îi întrebăm dacă aduc lemne de foc și cu cât. Pleacă, intră în casă fără să zică nimic. Ceva le miroase, nu se bagă. Mai jos, o femeie mai în vârstă, la poartă. Nu știe de niciun pădurar, ei îi aduc lemne copiii, de la Cluj. Și tace ostentativ.

Doamna Anuța explică de ce satele tac atunci când vine vorba de păduri. ”Pentru că le e frică! Se tem de răzbunători! Îți pun foc, sau mai rău, te omoară! Ești bătrân și singur într-un sat fără poliție, fără apărători, ce faci?” Ileana Adalbert este femeie aspră. Stă în Luna de Sus, este consilier local. Se zbate de ani de zile să-i facă și pe colegii ei să înțeleagă cât de grav e ce se întâmplă în păduri.

„În primul rând că taie fără măsură, taie și cară zi și noapte. Spun că e din pădure privată, din pădurea grofului și n-au milă. Dar e doar pădurea grofului, nu e pădurea noastră? Nu ea ține dealu să nu ne vină pe căși, nu din ea respirăm, în câți ani mai crește o pădure?” Ca să aibă mai mare grijă de ea, doamna Ileana știe că ar trebui să le fie restitută oamenilor, dar Primăria și Consiliul Județean se opun. După ani de judecată și acum, Consiliul a făcut recurs. Pădurea rămâne a nimănui! E mai ușor așa.
 
Ceea ce văd oamenii zilnic este doar o mică parte din ceea ce înseamnă „mafia pădurilor”. În fiecare an, pe măsură ce sezonul rece se apropie, unii profită şi îşi fac un ban de cheltuială pe seama celor care se încălzesc cu sobe pe lemne. „Nu am elementele necesare ca să acuz direct pe cineva de furt, pentru că nu este în autoritatea Primăriei să verifice şi să păzească pădurile. Ceea ce spun oamenii este adevărat, vedem cu toţii şi nu putem decât să observăm că oamenii ăia depun un efort, muncesc pentru un ban... cinstit”, spune ironic primarul comunei Floreşti, Horea Şulea.
 
Faptul este cu atât mai grav, cu cât inclusiv autorităţile recunosc că aceasta e doar o mică parte din fenomen. „Grosul” materialului lemnos care dispare nu este cărat de amărâţii cu căruţe care îşi fac bani de-o ţuică, ci de camioanele care trec la ore târzii şi transportă lemnul chiar în străinătate. „Personal am fost recent la Ciurila, unde sunt pagube de 17-18 miliarde de lei (vechi), asta doar financiar, emaipunând la socoteală consecinţele de mediu pe care nu le poate măsura nimeni. Cauza a ajuns la Parchet, la Floreşti la fel am avut probleme şi s-a ajuns în instanţă.

"Un alt exemplu, la Dealul Corbului (Maramureş) chiar săptămânile trecute am fost şi am constatat că au fost rase 50 şi ceva de hectare, din fericire acolo am reuşit să stopăm fenomenul, am identificat proprietarii şi majoritatea şi-au făcut contracte de pază”, spune şeful ITRSV Cluj, Şteţco Istrate. Acesta explică faptul că inspectorii din subordine fac faţă cu greu situaţiei, în primul rând din cauza legislaţiei deficitare, dar şi din cauza lipsei de personal.

„Eu azi sunt la Cluj, mâine sunt la Alba, poimâine la Maramureş. Suntem foarte puţini şi trebuie să acoperim toată zona, suntem copleşiţi de probleme. În Cluj este cum este, dar în Marmureş, din punctul meu de vedere, e cel mai grav. Legislaţia este slabă, nu avem ce să facem. La Vălişoara de exemplu, comuna Sălişte, au fost puse în proprietate vreo 11 persoane, la verificările recente doar pe unul l-am mai găsit în viaţă. Se emit documente de proprietate, oamenii mor, urmaşii nu-i mai găsim, alţii mai vând, nu avem o evidenţă clară şi practic nu avem pe cine să tragem la răspundere”, precizează şeful ITRSV.
 
De asemenea, şeful Ocolului Silvic Cluj, Traian Mariş, spune că cele mai mari probleme sunt cu persoanele care provin din comunităţile de romi, care trec la violenţe fizice atunci când sunt prinşi asupra faptei. „Să vedeţi ce probleme am avut la Călăţele, cu ţiganii care ne-au agresat oamenii. S-a deschis dosar penal, am vrut să facem un şanţ de protecţie şi au sărit la bătaie, pădurarii au fugit. Avem mari probleme în perioada asta cu ţiganii, mai ales în anumite zone. Am auzit chiar cazuri în care au început să-i atace pe primari, pentru arborii de pe păşunile comunale. Oriunde găsesc un copac, în câmp, îl pun jos”, afirmă Mariş.

Ocolul Silvic are în pază doar pădurile statului, care mai reprezintă doar 30% din totalul suprafeţelor împădurite, dar proprietarii privaţi pot încheia contracte de pază cu aceştia. Din păcate, doar maxim 30% dintre aceştia au aşa ceva, pentru restul pădurea fiind la discreţia hoţilor de lemne.

O altă deficienţă a sistemului este şi faptul că hoţii sunt foarte greu de identificat, astfel încât o mare parte dintre ei rămân nesancţionaţi. Bănuiela oamenilor care asistă la dezastru este că, în multe cazuri, hoţii acţionează mână în mână cu autorităţile. Suspiciunea nu este infirmată de cei în cauză, însă se cunosc foarte puţine situaţii în care au fost şi oameni pedepsiţi pentru aşa ceva. „Sunt de acord că există suspiciuni şi nici noi nu putem să contrazicem faptul că e greu de crezut că zeci de hectare de pădure dispar fără ca cineva să vadă. Dar asta nu e de competenţa noastră, până nu se aduc dovezi nu poate fi incriminat nimeni”, recunoaşte Şteţco.

Acelaşi lucru este confirmat şi de primarul din Floreşti, comună unde anul trecut mai mult de 10 hectare de pădure au fost defrişate ilegal, iar ITRSV a demarat o anchetă. „Se duc lemne şi cu căruţa, dar 11 hectare de pădure e cam greu de crezut că aşa au dispărut, acolo a fost vorba de treabă serioasă, cu camioane întregi cu lemne”, crede Horea Şulea.
 
Proprietarul de pădure: „Dau 70 și câștig 60 de lei pe an!”

„Vreau să aduc la cunoștința faptul că este din ce în ce mai greu de suportat taxa anuală contractuală de pază a pădurii (suma de 550 lei datorata Ocolului silvic) care se adună la impozitul anual pe suprafața forestieră (suma de 150 lei) datorată primăriei comunei. Total anual 700 lei, numai pentru taxe. Cam câți metri cubi trebuie să tai anual din padurea proprie pentru ca aceasta activitate sa fie rentabilă? Normele silvice îmi permit anual tăierea unui metru cub pe hectarul de pădure-proprietate, deci am dreptul sa extrag din pădurea (de foioase) 10 metri cubi anual. Intrebare: îmi acoperă cheltuielile menționate mai sus? Răspuns: NU! Un metru cub de lemn foios picior (în pădure) este de aproximativ 60 lei metrul cub, așadar dacă mi se aprobă extragerea/tăierea a 10 mc (x 60 lei =) eu voi primi pe aceasta vânzare 600 lei, iar din acești 600 lei trebuie să scad și taxa de marcare a arboretului (aproximativ 80 lei, solicitați de Ocol).”

Acum 200 de ani Austria s-a trezit pradă apelor și prăbușirilor de teren: rămăsese fără păduri! Acum, a ajuns să aibă împădurită 47% din suprafața țării, în timp ce România mai are păduri doar pe 26% din suprafața țării, cu 2,6 procente sub media europeană. Deși știe că acum are ”prea multă pădure”, Austria importă lemn din România. 7 milioane de metri cubi anual.
 
„În Anglia, o organizatie neguvernamentală la care cotizează aproape orice englez se ocupă de protecția pădurilor, a monumentelor, a patrimoniului. Și chiar sunt protejate valorile naționale! Asta ar fi la noi o soluție de viitor, ca cetățenii să ia în propriile mâini ce este important pentru ei!”, spune Bogdan Brânzaș, pasionat de ecologie.

Ruxandra Hurezean, Cristina Mihăilă

Material preluat din cotidianul Transilvania REPORTER

Articole din aceeasi categorie
Potrivit unui studiu realizat de o firmă de profil, locuințele din Cluj s-au ieftinit cu câțiva euro pe metru pătrat
08 Apr. 2019
14:58
7
În Parcul Industrial Tetarom III din Jucu s-a inaugurat recent o nouă investiții demarate de unul dintre cei mai mari clienți ce activează în acest perimetru: grupul italian de electrocasnice De’Longh
08 Apr. 2019
13:26
0
Consiliul Judeţean Cluj informează participanții la trafic și locuitorii din zonă în legătură cu faptul că, în cadrul programului de lucrări ce vizează îmbunătăţirea infrastructurii rutiere a judeţulu
08 Apr. 2019
13:13
0
O echipă de funcţionari ai Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Cluj, instituţie publică de interes judeţean aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean, se va deplasa marți, 9 aprilie, începâ
08 Apr. 2019
10:15
0
Compania de Apă Someș a anunțat întreruperi ale furnizării apei potabile în localitățile Florești și Cetan.
08 Apr. 2019
09:28
0
Ordinul Arhitecților din România a lansat un concurs internațional de soluții pentru amenajarea zonei
08 Apr. 2019
08:56
0

Post new comment

Comentarii

la asa tara ..asa trai ...cainii latra ...padurile dispar ......de la o tara fara capatai n -ai ce astepta ...tiganii fac legea in tara asta de rahat ..nu avem nici o sansa cu mentalitati atat de bolnave ...prafu' sa se aleaga de poporul asta cretin care n are valoare ....

Imi pare rau sa zic asta mai ales ca sant iubitor de natura dar sa taie tot si atunci va fi bine ca numai o sa avem probleme iar autoritaile aste nu sant autoritati atata timp cat sub ochii lor se intampla si ei asteapta dovezi aceeasi hotie pe valea muresului noaptea merg baietii cu tot felul de camionete in stare thenica jalnica si culmea duc lemn in ungaria sa zicem ca nu ij opreste nimeni dar la vama cum trec acolo nu ii intreaba dar asta se intampla pentru ca pleaca de sus si asa tara asta este al nimanui nu exista legi nu exista autoriate si fiecare face ce ii taie capu!

Unde esti tu Tepes Doamne! Poate daca ar fi pusi la zid s-ar domoli. Creati lege si aplicati-o mai romani ca o sa va rada si pe voi azi miine.

mocani hoti si nespalati !

Autorii acestui articol merita aprecirea noastra ca pt. o fapta buna.Asa cum se sugereaza si in articol, lupta cu fenomenul defrisarilor de tot felul e disproportionata si,se pare, pierduta dinainte si,in mod ciudat, salvarea nu se asteapta de la autoritati! Tot din articol aflam ca tari cu suprafete mari de padure prefera sa importe lemnul decat sa-l taie la ei acasa si mai aflam ca in Floresti circula camioane invizibile (pt. factorii de raspundere) dar asta e o alta poveste.

Dupa 22 de ani de defrisari uriase ,,sistemul,, a ajuns la perfectiune si functioneaza absolut fara riscuri si cu beneficii ,,corespunzator,, si precis directionate.N-are nici in clin nici in maneci cu ,,lemnele pt.foc,, ori cu alte utilizari de secole ci cu ,,pestele de la cap se-mpute,, , cu ,,ce bani poti face azi nu lasa pt.maine,, , cu ,,cine poate oase roade/ce pot lua cu japca sa-l pun imediat deoparte,, ,cu ,,mortii cu mortii si dupa noi, cei vii de azi, potopul,,. Aceasta latura a jafului multilateral dezvoltat de azi are si va avea urmari nefaste incalculabile,greu de remediat si nu e nimic mai rusinos decat sa constati ca in epocile anterioare (inclusiv comunista) oamenii acelor timpuri gospodareau cu mai multa intelepciune si, mai ales, rigoare fondul forestier desi cererea era mai mica si capacitatea de regenerare (din multiple cauze) era mai mare.

@iris, ai uitat să adaugi dar pe paznici cine-i păzeşte?

Toate pădurile sunt o ruină, şi-s batjocorite, indiferent unde te duci, de te doare sufletul. Şi nimeni în ţara asta nenorocită, nu ia nimeni nicio măsură. De ce? Ştim prea bine de ce...hoţul cu legiuitorul sunt mână în mână. N-am auzit de nicio sentinţă dată în această direcţie, din păcate.

Cred ca sunt foarte multi cei atrasi de peisajul montan iar odata ajunsi in locurile visate constata care e ,,imaginea,, adevarata a Romaniei in ce priveste conservarea naturii tarii.Americanii au aruncat bombe cu napalm peste padurile din Vietnam. I-am depasit cu mult,dupa cum poate oricine sa vada, chiar daca nu vrem sa stim cu ce s-a aruncat la noi.Reactiile presei, societatii civile (care e sublima la noi!) e nesemnificativa raportat la amploarea si consecintele fenomenului.La TV au razbatut cateva emisiuni (in 22 ani!?) in finalul carora reiesea ca abia s-au adunat cateva repere minimale necesare unui inceput de reportaj adevarat (nerealizat inca).Reporterii (ziaristii) au fost intotdeauna depasiti de vastul si complicatul subiect nu numai ca informare ci si ca determinare de a urmari firul pana unde e (jurnalistic) posibil si e trist sa observi ca pana si ,,Reflectorul,, lipsit de ,,libertatea cuvantului,, ajungea la factori inalti de raspundere, inclusiv ministrii iar azi toata lumea paseste (pas,pas) cu mare fereala.O mare vina o avem noi toti cei care nu ne putem numi inca ,,societate civila,, astfel incat atunci cand apare un reportaj in presa scrisa sau TV toti cei raspunzatori sa suporte fara scapare,moral si material, toate consecintele.Ca sa aflam cat de mult ne intereseaza ,,problema,, am putea organiza un mic concurs cu o singura intrebare: ,,cat la suta din suprafetele impadurite din 1989 mai exista astazi?,, Chiar daca exista internet, nu numai concurentii vor fi pusi in dificultate ci si juriul, pt.ca datele legate de ,,cestiune,, (mare secret de stat) sunt greu de pus cap la cap, pt. a obtine o imagine de ansamblu, chiar si in era informatica .Dar daca, totusi, cunoaste cineva cifra exacta,sa o faca cunoscuta.

Aiurea. Vorbe in vant. Daca ar vrea sa-i prinda le-ar fi foarte usor. Baietii opereaza in schimburile 3 si 4.
Si ei stiu asta. Ar trebui doar sa stea la ceas de seara pe drumurile de munte, cum se intuneca e un trafic de masini grele ...
Dar ma tem ca-si iau si ei zeciuala. Si uite asa vom ramane fara paduri.

Adaugă comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.

Filtered HTML

  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Filtered words will be replaced with the filtered version of the word.
  • Taguri HTML permiseŞ <em> <strong> <cite> <blockquote> <code> <ul> <ol> <li> <dl> <dt> <dd>
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență vor fi șterse.

Comentarii

01 Jan. 1970
02:00
01 Jan. 1970
02:00
01 Jan. 1970
02:00
Inchide