Ne pare rau, vizionarea acestei pagini nu este posibila in Internet Explorer 6, 7.
Pentru a explora continutul citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Pentru a beneficia de experienta completa a sitului citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Continua pe Citynews.ro
×
inchide
Go to TOP
Marţi, 15 Ian. 2013, 16:35
0
1833

Campanie Transilvania REPORTER: Cum schimbăm România? (VI)

Cum este firea românilor? Mai bună sau mai rea decât a altor popoare? Străinii care ne vizitează sunt de cele mai multe ori foarte duri cu noi, de la .1500 încoace, cronicile scrise de călătorii străini prin ţările române ne descriu ca un popor de barbari, sunt necruţători în a ne critica obiceiurile şi firea. Românii simt nevoia să reacţioneze, să se apere şi cu cât complexul se adânceşte, cu atît mai mult exagerează în a se autoadula. Aşa am reacţionat şi după Revoluţie, bulversaţi de întîlnirea cu Occidentul ne-am simţit când mici şi pierduţi în istorie, când prea mari pentru a ceda ceva lumii din jur.

campanie transilvania reporter cum schimbam romania vi
Video 2: 
Video 3: 
Video 4: 

În fond, românii sunt la fel ca toate celelalte popoare, şi mai buni şi mai puţin buni, dar important este ca răul să nu copleşescă binele, ca valoarea să fie deasupra mizeriei, ca insulele de frumos să nu fie ucise de marea de urât. Mesajele cititorilor şi prietenilor noştri sunt profunde, calde şi serioase. Noi vrem să promovăm România frumoasă, deşteptă, corectă. Şi nu credem că este imposibil.

Campanie Transilvania REPORTER: Cum schimbăm România? (I)

Campanie Transilvania REPORTER: Cum schimbăm România? (II)

Campanie Transilvania REPORTER: Cum schimbăm România? (III)
 

Renate Roca-Rozenberg, conduce o firmă proprie de publicitate şi PR

Ieșirea din pasivitate este cea mai profundă schimbare de care avem cu toții nevoie în acest moment, ca oameni și ca neam. Românilor nu le lipsesc calitățile necesare; putem schimba România, cu atât mai mult cu cât fiecare dintre noi știe de fapt, chiar foarte bine, ce ar vrea să schimbe. Avem inteligența și capacitatea de a produce această schimbare. Dar, deocamdată, nu am văzut capacitatea românului de a se ridica de pe margini și de a intra în joc.

Ne-am obișnuit prea mult ca alții să vină și să rezolve ceva pentru noi. E exact ce avem nevoie, sursa primordiala de birfe, “ai văzut ce-a facut?”, “pai dacă eram în locul lor…”, “eram sigur că o să facă o prostie”. Prin urmare, ne plângem, dar nu acționăm. Nu ne place cum conduc alții, dar dacă ne grăbim vom claxona și vom tăia benzile exact ca ei. Nu ne plac politicienii, dar nu mergem la vot pentru a alege alții, outsideri, pentru a oferi un rezultat imprevizibil și a le spune clar „hoților de la putere” că nu îi mai vrem acolo. În schimb, le spunem hoți când stăm pe canapea și ne uităm la știri.

Dincolo de politică, micile puseuri de activism civic nu reușesc să ia amploare. Există nuclee foarte bine închegate de „oameni cu o misiune”, care nu ating însă „masa critică” de care auzim în campaniile din alte țări.

Cum schimbăm România? Simplu, trebuie să înțelegem că nu suntem nici mai răi și nici mai năpăstuiți decât alții. Avem aceleași diferențe sociale, nu suntem primii sau ultimii care au trecut prin mari crize economice, nu suntem cu siguranță singurii care se plâng constant de clasa politică.
E în regulă să ne plângem – nu e însă bine să rămânem cu atât.

Ioan Hosu, politolog, Universitatea Babeş-Bolyai

Unii ar spune că tema schimbării este extrem de darnică, atunci când vine vorba de povestea lui cum, ce, când, unde și de ce vrem să schimbăm ceva în țara asta. Știm ce fel de schimbare ne dorim? Oare ne dorim schimbarea? Nu cred că avem nevoie de un sondaj de opinie, deși sunt numeroase astfel de demersuri, pentru a răspunde la aceste întrebări. Cred că mai toată lumea își dorește schimbarea României, însă fiecare își dorește o schimbare care să fie doar schimbarea văzută de el, adică schimbați-vă voi, pentru că eu sunt bine așa cum sunt. Adresând întrebarea ce trebuie schimbat riscăm să primim liste lungi cu sute, poate mii de sugestii, soluții. Asta se întâmplă pentru că unii dintre ai noștri concetățeni, stau bine la capitolul spirit de observație, adică băgători de seamă. Unii ne vor spune, cu mare precizie, care sunt cei zece pași care vor transforma societatea românească într-o societate premium sau chiar una model. Secțiunea cum sau când să se producă schimbarea României devine problematică. La nivel strategic, toată lumea se pricepe, mai greu este la nivel operațional, deși sunt mulți cei care ne pot indica planurile de acțiune imediată pentru fiecare problemă, de ieri sau de azi, locală sau globală.

Dincolo de haz/necaz, sunt convins că există resurse motivaționale și oameni care pot genera sau gestiona schimbarea. Cu toate acestea, nu vedem încă nimic clar, coerent și care să producă rezultate. În problema schimbării, s-ar putea să fim prea idealiști sau, se prea poate, să nu avem înțelepciunea sau știința gestionării proceselor de schimbare.

Găsesc extrem de actual eseul lui Francis Bacon, apărut pentru întâia oară pe la 1597 (vezi: Francis Bacon, Eseuri sau sfaturi politice şi morale, trad., studiu intr., note şi comentarii de Armand Roşu, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1969, p.83-84):

”Ar fi bine ca oamenii să urmeze, în inovațiile lor, exemplul timpului însuși, care inovează, în adevăr, foarte mult, dar domol și treptat, aproape pe nesimțite. Căci, de altminteri, tot ce este nou e neașteptat; și totdeauna îmbunătățește situația unora și o înrăutățește pe a altora; iar cel ce câștigă  de aici consideră acest lucru drept un noroc și îi mulțumește timpului, iar cel păgubit consideră că e nedreptățit și învinovățește de aceasta pe autorul inovației.”

Francis Bacon ne-ar spune să nu ne grăbim, deoarece noi suntem demult în urma vremurilor. Și, dacă tot nu mai suntem cronometrați, ar fi bine să ne liniștim, nu chiar mioritic,  dar să înțelegem că ceea ce facem trebuie să fie demn, decent și să aibă sens.

Mă feresc să spun ce trebuie să facem sau ce ar trebui făcut, undeva, cândva... pentru a schimba societatea românească. De fapt, noi nu recunoaștem că nu putem să ne rupem de lumea asta neschimbată, dar pe care am vrea să o schimbăm! Poate că primul nostru pas este acela ar recunoașterii a acestei incapacități. Suntem incapabili să ne distanțăm de lumile noastre mici, de mizele noastre mici, de acel „așa a fost să fie” și de multe altele! Ce le putem spune descurcăreților care fac și desfac destine colective? Cred nu le putem spune nimic, pentru că nu acceptă povețele altora!

Schimbarea României a început, dar, din păcate, lucrurile se mișcă încet, este un proces lent... chiar și pe ardeleni poate că-i surpinde această lentoare. Procesul poate fi accelerat de cei care își doresc schimbarea; aceștia ne spun că nu trebuie să așteptăm ca timpul să ne spună cine, când și cum va schimba societatea în care trăim, ci noi trebuie să gândim și să proiectăm schimbarea.

 

Claude Karnoouh, antropolog francez, profesor invitat în România

Îmi vine în cap răspunsul lui Joyce când era întrebat despre schimbarile posibile în Irlanda. Răspunsul lui mi se pare potrivit şi pentru România de azi: "Întrucât nu putem schimba Irlanda, atunci sà schimbăm subiectul"

Acest răspuns mi se pare potrivit pentru că defectele punctate de multe ori de mine şi alţii semnalate ţin de o profundă trăsatură culturală, care supravieţuieste tuturor regimurilor politice de la Unirea Principatelor Române încoace. Şi din păcate, această cultură a pătruns în Ardeal după 1919... făcând o tară unitară în stilul Regatului. Nici ungurii n-au scăpat de astfel de aculturare care unifică şi mai strâns toate populaţiile din ţără.

 

Iosif Viehmann, laureat al Academiei Române 1961

Nu am făcut parte şi nici nu fac parte din partide politice, poate din Partidul Ecologist Român, dar şi acela este necăjit. Pe piaţa culturală şi politică eu sunt slab. Nu am în ADN-ul meu facultăţi speciale pe care le au politicienii. Nu oricine poate fi om de afaceri, sau politician. Dacă am dat de o pensulă să fac o pictură dau din umeri şi zic nu pot. Aceste zbuciume politice trebuie văzute însă cu calm şi încredere.

Eu nu sunt un nemulţumit al anului 2012. Ceea ce nu ne place e un lucru firesc. Aşa e această cale ferată, cu macaze care se împiedică. În viaţa pe care am avut-o, la fel ca alţi cercetători, m-am obişnuit cu ideea lipsei fondurilor şi ştiu că este o pârghie care scârţâie. Dacă mergeţi la ceilalţi colegi şi îi întrebaţi când mai mergeţi pe teren?, răspund: Nu mergem, ne-am terminat banii. Noi suntem aici sub auspiciile Academiei Române, stăm ceva mai bine decât Universitatea. De ce nu sunt bani? Nu ştiu? Guvernul, Ministerul Finanţelor strânge bani şi atunci pune impozite, se supără lumea, scade impozitele, face promisiuni şi linişteşte poporul.

Astăzi nimeni nu te întreabă dacă funcţia pe care ţi-o încredinţează o stăpâneşti sau nu. Cum am putea schimba România? Prin acodarea importanţei cuvenite cercetării. Cercetare înseamnă progres şi de asta are nevoie ţara asta.

Articole din aceeasi categorie
Potrivit unui studiu realizat de o firmă de profil, locuințele din Cluj s-au ieftinit cu câțiva euro pe metru pătrat
08 Apr. 2019
14:58
7
În Parcul Industrial Tetarom III din Jucu s-a inaugurat recent o nouă investiții demarate de unul dintre cei mai mari clienți ce activează în acest perimetru: grupul italian de electrocasnice De’Longh
08 Apr. 2019
13:26
0
Consiliul Judeţean Cluj informează participanții la trafic și locuitorii din zonă în legătură cu faptul că, în cadrul programului de lucrări ce vizează îmbunătăţirea infrastructurii rutiere a judeţulu
08 Apr. 2019
13:13
0
O echipă de funcţionari ai Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Cluj, instituţie publică de interes judeţean aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean, se va deplasa marți, 9 aprilie, începâ
08 Apr. 2019
10:15
0
Compania de Apă Someș a anunțat întreruperi ale furnizării apei potabile în localitățile Florești și Cetan.
08 Apr. 2019
09:28
0
Ordinul Arhitecților din România a lansat un concurs internațional de soluții pentru amenajarea zonei
08 Apr. 2019
08:56
0

Post new comment

Adaugă comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.

Filtered HTML

  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Filtered words will be replaced with the filtered version of the word.
  • Taguri HTML permiseŞ <em> <strong> <cite> <blockquote> <code> <ul> <ol> <li> <dl> <dt> <dd>
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență vor fi șterse.

Comentarii

01 Jan. 1970
02:00
01 Jan. 1970
02:00
01 Jan. 1970
02:00
Inchide