Ne pare rau, vizionarea acestei pagini nu este posibila in Internet Explorer 6, 7.
Pentru a explora continutul citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Pentru a beneficia de experienta completa a sitului citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Continua pe Citynews.ro
×
inchide
Go to TOP
Luni, 09 Iun. 2014, 13:50
3
4429

Arheologii clujeni vor scana cu tehnologie NASA granițele Imperiului Roman. Ce puncte sunt vizate în Transilvania, pentru a le include în patrimoniul UNESCO

Cu ajutorul tehnicii NASA, care include imagini din satelit și tehnici de scanare aeriană cu laser, cercetătorii vor putea obține date despre contururile unor clădiri sau situri și vor scăpa de clasicele săpături, care sunt foarte costisitoare și lente, spun ei.

036596_1970
Video 2: 
Video 3: 
Video 4: 

Tehnologia NASA ar ajuta arheologii să scurteze foarte mult din timpul de cercetare și să poată întocmi dosarele necesare pentru a începe procedura de introducere în patrimoniul UNESCO a graniței fostului Imperiu Roman.

"Altădată, arheologii săpau zeci de ani fără să știe unde și când vor ajunge. Acum cu aceste tehnici, geofizică, vezi contururile acestor clădiri și, acolo unde se consideră necesar, se fac săpături în puncte cheie care aduc lămuriri rapide. Este o mentalitate care se aplică de mult în vestul Europei. Investești o singură dată în tehnologie și ea îți aduce informație foarte multă", a spus profesorul Coriolan Opreanu, cercetător la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române, filiala Cluj.

Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române - filiala Cluj va demara un proiect de scanare cu tehnologie NASA a limes-ului roman de pe teritoriul țării.

Cercetătorul a explicat cum funcționează aceste tehnici și cât sunt de utile:

"Am aplicat și noi, pe un spațiu de vreo 10 kilometri pătrați, într-o zonă împădurită, unde monumentele nu pot fi nici măcar puse pe hartă, pentru că nu se văd. Ori aceste mijloace moderne, această scanare cu laser din aer, printr-un program special, elimină pădurea din imagine și apare modelul digital al terenului, ca și cum nu ar fi arborii deasupra", a explicat profesorul Coriolan Opreanu, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, proiectul pe care Academia Română l-a demarat împreună cu Universitatea Babeș-Bolyai vizează tot parcursul limes-ului roman, care pornește din Banat, de la Dunăre, trece prin Trasilvania, pe Valea Someșului, coboară în marginea Carpaților Orientali și apoi pe Olt în jos până în Muntenia, unde atinge iar Dunărea.

"Este greu de spus, pot fi sute, chiar mii de kilometri. Cred că într-o primă fază o să ne oprim doar la Transilvania și Banat", a spus Coriolan Opreanu.

Care era rolul sistemului de granițe al Imperiului Roman: de la barbari la drumurile comerciale importante

Pentru acest proiect, cele două instituții românești vor colabora cu ICOMOS — International Council of Monuments and Sites din SUA, împreună cu care vor încerca să acceseze fonduri internaționale.

Profesorul Douglas C. Comer, directorul ICOMOS, a declarat că datele despre limes-ul roman de pe teritoriul României de astăzi ar urma să fie comparat cu datele din Iordania:

"Vrem să comparăm limes-ul roman de aici cu cel din Iordania la care am lucrat foarte mult. Vrem să știm cum a fost afectat limes-ul (sistemul graniţei de nord a Daciei romane, n.red.) de teren, care este foarte diferit în cele două țări. Vrem să știm ce resurse protejau ele — de exemplu apă sau terenuri agricole. “

El a adăugat că cercetătorii au ajuns la concluzia că funcția principală a limes-ului roman era protejarea drumurilor comerciale.
“În Iordania era vorba despre drumurile comerciale pentru mirodenii, iar aici despre Dunăre. Așadar, limes-ul nu era construit doar pentru a-i ține departe pe barbari — nu era așa de simplu — ci de a proteja drumurile și anumite resurse", a declarat Douglas Comer.

El a mai spus că un alt lucru pe care vor să îl cerceteze este felul în care au interacționat anumite culturi datorită prezenței limes-ului roman. Profesorul american a explicat că, în Iordania, nabateenii, care erau un trib nomad, au suferit o schimbare uriașă după venirea romanilor și construirea limes-ului.

"Din populație nomadă, pentru că ei erau cei care cărau mirodeniile de-a lungul Peninsulei Arabice, au devenit cultivatori. Odată ce romanii s-au instalat acolo, au început că cultive și să vândă, nu neapărat mirodenii, ci alimente, vin, ulei. Deci și-au schimbat cultura complet și se pare că fără conflicte. Poate că și aici în Transilvania s-a întâmplat același lucru", a explicat Douglas Comer.

Proiectul Institutului de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române, filiala Cluj, va fi coroborat cu cel început anul trecut de Consiliul Judeţean Cluj şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), de includere a Limes-ului roman din judeţul Cluj în patrimoniul UNESCO, cu scopul protejării siturilor istorice.

Care sunt cele mai importante situri romane din județul Cluj

Printre siturile romane din judeţul Cluj care aparţin sistemului graniţei de nord a Daciei romane sunt Turda (Potaissa), unde a funcţionat un castru legionar construit după mijlocul secolului al doilea de către Legiunea a V-a Macedonica și Gilău – unde există ruinele unui castru auxiliar ocupat din prima jumătate a secolului al doilea de o trupă de cavalerie de 500 de soldaţi, originari din Africa.

Un alt sit este la Bologa (comuna Poieni) – unde a fost un castru auxiliar ocupat consecutiv de două trupe de infanterie, considerat una din cele mai importante fortificaţii de unde porneşte graniţa romană de nord-vest. Și în Hodişu (comuna Poieni) se află o fortificaţie de mai mici dimensiuni, care proteja turnurile romane de pe graniţa de vest. Comuna Negreni (comuna Negreni) este cunoscută pentru o fortificaţie de mai mici dimensiuni, care supraveghea valea Crişului Repede, situată în faţa turnurilor de pe graniţa de vest.

În plus, la Gherla a funcţionat un castru auxiliar ocupat de o trupă de cavalerie şi în Căşeiu era un castru auxiliar construit şi ocupat de trupe de infanterie cu detaşamente de cavalerie venite din Anglia de azi, una din cele mai importante fortificaţii ale Daciei, cu o aşezare civilă aferentă şi o aşa-numită staţie de beneficiari, una din foarte puţinele atestate în Imperiul Roman, conform Mediafax.

Articole din aceeasi categorie
Primăria sprijină spitalele din Municipiul Cluj-Napoca (care nu sunt în subordinea primăriei) cu suma de 500.000 euro în vederea achiziționării de aparatură medicală.
23 Oct. 2018
08:45
0
Trei incendii cu pagube însemnate au fost stinse de pompierii clujeni pe parcursul zilei de vineri, 19 octombrie.
22 Oct. 2018
14:51
0
Guvernul a aprobat în ultima parte a lunii trecute o investiție în valoare totală de 1,672 miliarde de lei, cu tot cu TVA, în extinderea și dezvoltarea bazei militare aeriene de la Câmpia Turzii pe o
22 Oct. 2018
09:29
2
Departamentul de Geologie al Universității Babeș-Bolyai și Societatea Geologică a României organizează marți, 23 octombrie, între orele 11 și16.30, în cadrul Săptămânii Geologiei, evenimentul „Pământu
22 Oct. 2018
08:45
0
Joi, 18 octombrie, polițiștii din cadrul Poliţiei municipiului Dej – structurile de investigații criminale, rutieră, ordine publică, criminalistic, împreună cu polițiști din cadrul Secției 5 Poliție R
19 Oct. 2018
18:25
0
5 trupe de muzică alternativă acompaniate de orchestre simfonice unesc două stiluri muzicale diametral opuse sub același concept: ALTorchestra 100.
19 Oct. 2018
14:25
1

Post new comment

Comentarii

si asazisul print Charles a umblat numa in BMW pe aici pe la noi si urmareste sa ne secatuiasca de avutii !!

Doamne, le-au spalat creieriii arheologilor! Al cu coarne foloseste orice tertip ca sa-si atinga scopurile mirsave.

Ce scopuri marsave ar urmari niste arheologi care lucreaza pt. descoperirea adevarului istoric?

Adaugă comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.

Filtered HTML

  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Filtered words will be replaced with the filtered version of the word.
  • Taguri HTML permiseŞ <em> <strong> <cite> <blockquote> <code> <ul> <ol> <li> <dl> <dt> <dd>
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență vor fi șterse.

Comentarii

01 Jan. 1970
02:00
01 Jan. 1970
02:00
01 Jan. 1970
02:00
Inchide